Învățământ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „TEOFIL VÂLCU” HĂNEȘTI…

…începe activitatea în pridvorul bisericii, unde, după informaţiile regretatului preot Victor Gagos, se învăţa buchea.

Şcoala, în accepţiunea modernă a cuvântului, îşi începe activitatea la data de 25 mai 1881, cu învăţătorul G. Georgesu, venit din localitatea Sârbi, când în urma intervenţiilor lui Nicu V. Pillat, stăpânul moşiei, este mutată şcoala din Sârbi în satul Hăneşti, reşedinţa comunei (Canciuc,I.,Protopopiatul Saveni, Ed. Axa, Botosani, 2005, p.121). La 26 mai revizorul şcolar N.V. Philippide inspectează această şcoală şi constată că şi-a început activitatea într-un local necorespunzător, dar N.V. Pillat a promis că va construi local propriu pentru şcoală, având deja procurate o parte din materiale (Arhivele Statului Botoşani, Fondul Prefectura Judeţului Dorohoi, Dosar 1/1881).img1

Cel dintâi local pentru şcoală s-a construit între anii 1881-1882 şi ca local pentru primărie, având cinci camere, pe locul unde în prezent este locuinţa domnului Damian Petru.

Un alt local de şcoală cu două săli de clasă şi locuinţa directorului s-a construit în perioada 1902 – 1903, în partea de est a actualului local cunoscut ca Şcoala veche sau Şcoala din Deal. Acest local a fost demolat în perioada 1983-1985.

Localul Şcoala Veche (sau din Deal), existent şi azi, s-a construit în perioada 1924 – 1925, din chirpici, pe temelie de piatră, cu 6 săli de clasă dispuse câte trei pe dreapta şi pe stânga unui hol mare pe mijloc.

img1Alături de acest local a fost dat în funcţiune în 2006 localul realizat prin Banca mondiala cu patru săli de clasă, cancelarie şi secretariat.

Localul cunoscut de săteni sub denumirea de Şcoala Nouă (sau din Vale) s-a construit în perioada 1971 – 1972, din cărămidă pe fundaţii de beton, reabilitată în 2008 prin fonduri europene.

De la înfiinţare, Şcoala Hăneşti a funcţionat cu clasele I-IV până în 1948, din 1949 cu clasele I-VII până în 1963, din 1964 cu clasele I-VIII. Până în 1968, ca în perioada ultimă a ceauşismului, a funcţionat cu clase I-X. După Revoluţie a revenit la clasele I-VIII. Începând cu anul 2002 Şcoala din Hăneşti a fost denumită Şcoala cu cl. I-VIII „Teofil Valcu”, ca o dovadă de recunoştinţă faţă de memoria marelui actor născut pe aceste meleaguri. Elevii şi preşcolarii şcolii beneficiază de local propriu de grădiniţă amenajat la standarde, local propriu pentru clasele V-VIII şi I-IV, spaţiu propriu pentru CDI şi bibliotecă şcolară şi un sistem AEL (10+1).

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „PLATON CIUCĂ” BOROLEA

Prin glasul norodului de la 1848, prin tăria de caracter a domnitorului Al. I. Cuza sau prin actiunile lui Spiru Haret s-a încercat mereu umplerea unor goluri în sistemul de învătământ şi, nu în ultimul rând, s-a încercat anihilarea fenomenului de „greată de carte a poporului”, după cum afirma Dimitrie Cantemir.

Pentru satul Borolea, ca si în cazul altor localităti rurale, descifrările tainelor scrisului şi cititului au început în pridvorul bisericii, acolo unde preotul, folosindu-si dăruirea si priceperea, încerca să-i „lumineze” pe micii învătăcei cu misterele socotitului şi ale alfabetului.

img1La 29 iulie 1860, în urma sedintei Adunării din Bucuresti se hotărăşte înfiinţarea a 234 de scoli rurale (Bordeianu, M.,Învătământul românesc în date, Ed. Junimea, Iasi, 1979, p.185). Nu stim cu siguranţa dacă în acest program a fost inclus si satul Borolea dar, ştim în mod cert că la „15 octombrie 1865, în urma concursului organizat pe judet este numit la scoala din Borolea ca învătător provizoriu Platonie Ciucă”, tatăl viitorilor savanti Alexandru şi Mihai Ciucă (Cojocariu, C., De-a lungul anilor, dascăli si elevi, Ed. Axa, Botosani, 1996,p.16). După aproximativ 2 ani învătătorul Ciucă este chemat la Bucureşti, iar scoala din sat îşi încetează activitatea. Se pare că denumirea de scoală, la Borolea, în anul 1865, este improprie deoarece nu exista un local de sine stătător, iar cursurile se desfăsurau în anumite locatii luate în chirie.

Chiar dacă situaţia economică a satului era prosperă, datorită mosiilor răzeşilor boroleni, inexistenţa unei legi a remunerării corpului didactic, până la 6 martie 1884, numărul mic al învătătorilor şi ambiguitatea din învăţământ la timpul respectiv au fost doar câteva din cauzele care au dus la inexistenţa unei şcoli până în anul 1895.

Potrivit lui Teodor Cazacincu, fiu al satului Borolea, fost elev şi învătător al scolii, situatia scolară din sat era următoarea: „Scoala a fost construită în 1895 – 1896 pe mosia lui Gheorghe Scarlat. Era o scoală tip făcută de un mosier din Basarabia, un oarecare Stroescu, care a dat fonduri pentru vreo zece scoli. Scoala avea câteva trepte, un mic antreu, o sală mare de clasă si o cancelarie. Sala de clasă era pardosită, cu ferestre mari şi luminoase spre miazăzi. Avea 9 bănci lungi în care intrau 10 elevi. Clasa mai avea tablă şi catedră, iar în spate trona o sobă mare, foarte bună şi călduroasă, însă cum veneau gerurile mari nu mai dovedea să încălzească sala indiferent câte lemne ai fi pus în ea. Atunci stăteam îmbrăcati şi cu căciulele pe cap. Mai erau hărţile celor cinci continente si niste tablouri istorice, iar pe perete la mijloc se afla o pendulă foarte frumoasă adusă de către sotia învătătorului Plesca. Pentru usurintă se făcuse următoarele clase: clasa I, a II-a si a III-a care învătau de pe acelasi manual si clasa a IV-a si a V-a care, deasemenea aveau manuale comune”( Cazacincu, T., Crâmpeie din cursul vietii mele, manuscris, p.47).

În jurul anului 1960, la Borolea, se construieste un nou local de scoală cu forta de muncă asigurată de către săteni. Clădirea a fost înălţată pe furci cu vălătuci de lut şi cuprindea 4 săli de clasă, o cancelarie şi cabinetul directorului. Ulterior scoala a fost supusă mai multor reparaţii capitale şi a activat ca spatiu, destinat procesului instructiv educativ, aproximativ jumătate de secol, până în anul 2005, când a fost mistuită de un devastator incendiu.

În satul Borolea Veche, cunoscuta şi sub numele de Borolea din Deal, scoala a functionat într-un local impropriu, în locuinta maiorului şi mosierului Ciocârlie. Situatia scolară, în anul 1960, era următoarea: existau 4 clase primare cu un număr de 24 de elevi, îndrumati de către învătătoarea Pănescu Veronica (Arhiva Scolii Hănesti, Registru de inspectie – 1960, p.1). În 1981 se realizează un proces de restrângere a unitătilor scolare, iar scoala din Borolea Veche este desfiintată. Elevii şi învătătorul Dubei Ilie fiind transferati la şcoala din Borolea, localitate cunoscută si sub denumirea de Borolea Nouă sau Borolea din Vale.

În 1975 la Borolea s-a construit un nou local de scoală , din cărămidă, pe temelie de beton, destinat învătământului primar şi prescolar.

În 2005, pe locul fostei Sectii de Mecanizare Borolea, s-a ridicat, la standarde, prin fonduri externe, o nouă scoală destinată elevilor si profesorilor de la gimanziu . Chiar dacă, la 15 septembrie 2006, lucrările nu erau finalizate, cursurile au început în noul local datorită inexistentei altei solutii, prin distrugerea în incendiu a vechiului local. În prezent activitatea instructiv educativă, pe teritoriul satului Borolea, se desfăsoară în două localuri care deservesc cerintelor unui număr de 28 prescolari, 22 elevi I-IV şi 56 elevi de gimnaziu.img1

Începând cu 14 iulie 2007 şcoala afost numită Şcoala cu cl. I-VIII „Platon Ciucă”, în memoria primului învăţător al şcolii şi totodată arhitectul învăţământului din satul Borolea. Tot cu această ocazie şcoala a primit o „Diplomă de onoare” din partea Unesco, iar responsabilii bibliotecii şcolare au demarat proiectul „Parteneri în creaţie şi informare prin revista- Trepte”(în parteneriat cu publicaţiile “Actualitatea Botoşăneană”, „Luceafarul.net”şi “Revista H), realizând astfel o carte de vizită a elevilor şi a cadrelor didactice din şcoală.

În prezent şcoala beneficiază de un sistem AEL (9+1) şi de o bibliotecă şcolară realizată din surse bugetare şi din diferite donaţii.

ȘCOALA PRIMARĂ SARATA-BASARAB

Şcoala din satul Sarata-Basarab s-a înfiinţat în anul 1933 cu învăţătorul C. Afanon, urmat în anul şcolar 1935-1936 de învăţătorul V. Majaru şi apoi Neculai Cazacu (Canciuc,I.,Protopopiatul Saveni, Ed. Axa, Botosani, 2005, p.121).

img1Şcoala a funcţionat cu clasele I-IV pînă în 1958, apoi cu clasele I-VII din 1959 până în 1963, iar din 1964 până în 1968 cu clasele I-VIII. Din anul 1969 revine la Şcoală cu clasele I-IV, statut pe care îl are şi astăzi. Şcoala a funcţionat în case ale sătenilor până în anul 1960 când s-a dat în folosinţă localul propriu, cu pereţii din chirpici pe temelie din beton. Localului i s-a făcut reparaţii capitale în anul 1997.

În anul şcolar 2009-2010 localul şcolii din Sarata-Basarab deservea activităţii de formare a 30 de elevi, grupati in doua clase simultane, şi a 20 de preşcolari care formau o grupă combinată a Grădiniţei cu program normal Sarata-Basarab. Procesul instructiv-educativ se realizează în 3 sali de clasa, iar elevii şcolii beneficiază de un sistem Ael (4+1) şi de un personal calificat.

In vara anului 2012, scoala a intrat într-un amplu proces de modernizare prin iniţiativa Consiliului Local Hăneşti susţinut financiar de către Ambasada SUA din România. A fost refăcut interiorul, s-a schimbat acoperişul, s-au construit grupurile sanitare în interior şi s-a instalat o centrală termică pentru asigurarea confortului termic pentru elevi şi cadre didactice.

Contact

Adresa: Localitate: Hanesti
             Strada: Saveni nr.2
             Judet: Botosani
             Cod postal: 717195
Telefon: 0231-549102
             0231-549044
Fax: 0231-549102
E-mail: primaria.hanesti@gmail.com

Program de audiențe

Primar:
         zilnic, între orele 8:00 –14:30
Viceprimar:
         zilnic, între orele 8:00 –14:30
Secretar:
         zilnic, între orele 8:00 –14:30

Program de lucru

 

Luni - Joi 
8:00 - 16:00

Vineri
8:00 - 14:00